|
|
|
|
 |
|
| Publicaţii |
|
Interviu acordat Agenţiei INFOTAG de către directorul SIS al R.Moldova, Gheorghe MIHAI
 PRINCIPALA AMENINŢARE ÎN ADRESA SECURITĂŢII MOLDOVEI ESTE CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ
INFOTAG: Dle Mihai, cum apreciaţi nivelul actual de dezvoltare al SIS, ca instituţie care are drept scop principal asigurarea securităţii statului R.Moldova?
Gheorghe Mihai: Pe parcursul celor 20 de ani de independenţă, Serviciul de Informaţii şi Securitate al R.Moldova s-a consolidat şi maturizat profesional, afirmîndu-se în calitate de apărător consecvent al siguranţei cetăţeanului, societăţii şi ţării, devenind un partener credibil în procesul de edificare a arhitecturii europene de securitate. Totodată, eforturile depuse de SIS consolidează procesul de afirmare a sa drept o autoritate competentă, capabilă să reacţioneze prompt la ameninţările ce pun în pericol siguranţa cetăţeanului şi a ţării în general.
I.: Este acesta pregătit să facă faţă provocărilor şi să anticipeze acţiuni menite să pericliteze securitatea R.Moldova?
Gh.M.: Fiind un stat în proces de consolidare, riscurile şi ameninţările la adresa securităţii naţionale decurg din mai mulţi factori interni şi externi, inclusiv din apartenenţa sa la spaţiul ex-sovietic. Influenţele politice, economice, energetice, mediatice şi de altă natură, derivate din această apartenenţă, se fac resimţite pînă în prezent.
Perioada pe care o traversăm este una extrem de solicitantă din perspectiva ameninţărilor pe care trebuie să le gestionăm, generate de criza economică, de fenomene negative, cum sînt criminalitatea organizată transfrontalieră, terorismul internaţional, traficul de fiinţe umane, de armament şi stupefiante, migraţia ilegală, deturnarea de fonduri din bugetul de stat, corupţia, contrabanda, evaziunea fiscală etc. Din aceste considerente, necesitatea identificării şi evaluării permanente a riscurilor şi pericolelor pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a ţării, demascării şi contracarării activităţilor care prejudiciază economia naţională şi potenţialul de apărarea al statului au constituit întotdeauna deziderate care au determinat esenţa activităţii noastre.
I.: Care sînt cele mai mari riscuri la care este expusă R. Moldova?
Gh.M.: Voi accentua că principalele ameninţări pentru securitatea naţională rămîn a fi criminalitatea transfrontalieră, în special, reţelele care practică contrabanda, traficul de droguri şi fiinţe umane, migraţia ilegală, proliferarea armelor de distrugere în masă şi flagelul terorismului. Aflarea noastră la hotarul de est al UE impune noi abordări în contracararea provocărilor transfrontaliere. În acelaşi timp, existenţa în stînga Nistrului a unui teritoriu necontrolat de autorităţile constituţionale ale R.Moldova favorizează fenomenul criminal transnaţional. Aceste raţionamente îmi permit să afirm că diferendul nistrean nesoluţionat rămîne principalul obstacol în procesul de consolidare a securităţii statului, or, autoproclamata RMN generează elemente de insecuritate politică, economică şi militară pentru ţara noastră.
I.: În anul 2010 a demarat procesul de modernizare a SIS. La ce etapă se află acest proces şi ce scop se urmăreşte realizînd această modernizare?
Gh.M.: SIS este pe calea unor schimbări majore, care au drept scop edificarea unui serviciu special, care să asigure o securitate funcţională, activînd în baza principiilor legalităţii, democratismului şi profesionalismului. În prezent este definitivat proiectul Concepţiei de transformare, modernizare şi dezvoltare a Serviciului, important act normativ care va stabili priorităţile de activitate şi dezvoltare instituţională atît din punct de vedere al scopurilor propuse, cît şi din perspectiva modului de realizare a acestora. De menţionat că activitatea Serviciului se va fundamenta pe principiul profesionalismului şi al capacităţii de a face faţă provocărilor timpului, urmărindu-se scopul transformării instituţiei într-un generator de securitate la nivel regional şi încadrarea organică a acesteia în arhitectura europeană de securitate.
I.: La aproape doi ani şi jumătate de la evenimentele din aprilie 2009, care este poziţia oficială a SIS cu privire la cele întîmplate atunci?
Gh.M.: Statutul funcţiei ocupate mă obligă să mă abţin de la aprecieri juridice ale evenimentelor din 7 aprilie, însă sînt convins că acest lucru îl vor face organul de urmărire penală şi instanţa de judecată. Reiterez doar că Serviciul nu este interesat în tăinuirea informaţiilor privind protestele din aprilie, instituţia a oferit informaţii Procuraturii Generale şi Comisiei parlamentare de anchetă şi continuă să coopereze în cadrul grupului de lucru, în scopul elucidării condiţiilor în care protestele paşnice au degenerat în violenţe de stradă. Cît priveşte faptul dacă şi-a făcut sau nu SIS datoria, este dificil de apreciat, or, multe materiale, inclusiv documente probatorii, au fost distruse.
I.: Cum credeţi, instituţia pe care o conduceţi este în stare să prevină eventuale acţiuni de genul celor care s-au întîmplat în aprilie 2009 la Chişinău?
Gh.M.: Da, în temeiul prevederilor legale, SIS este abilitat cu competenţe şi obligaţii specifice, inclusiv pentru a contribui la excluderea producerii evenimentelor similare celor din aprilie 2009. Menţionez că asigurarea informativă a conducerii statului în acea perioadă a fost realizată în volum deplin, la un nivel necesar cerinţelor. Însă voi accentua că SIS nu este decît o verigă în ansamblul instituţiilor, care au drept sarcină prevenirea unor astfel de situaţii, or, funcţionarea adecvată a întregului sistem presupune implicarea tuturor organelor de stat abilitate cu funcţii de asigurare a securităţii statului şi menţinerea ordinii publice.
I.: În anul 2010, la solicitarea fostului preşedinte-interimar al R.Moldova, Mihai Ghimpu, a început procesul de desecretizare a documentelor din anii 1940-1991, aflate în arhivele SIS-ului. Pînă în prezent cîte astfel de dosare au fost desecretizate şi cîte încă mai rămîn sub lacăt?
Gh.M.: Anul trecut prin Decretul Preşedintelui interimar al RM a fost formată Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Moldova. SIS a creat Comisiei condiţiile necesare de lucru, asigurînd accesul la materialele documentare păstrate în depozitul special, conform solicitărilor şi în limitele stabilite de legislaţia în vigoare. Pînă în prezent au fost desecretizate şi urmează a fi transmise Arhivei Naţionale în total 23 485 dosare – materiale documentare ce se aflau la păstrare în fondul dosarelor judiciare iniţiate în privinţa persoanelor care au fost supuse represiunilor politice în perioada regimului totalitar. De asemenea, au fost desecretizate 48000 dosare stocate la păstrare în fondul materialelor documentare de filtrare şi trofeu, care vizează persoanele supuse controlului de stat la reîntoarcerea lor din ţară în primii ani de după al doilea război mondial. În această categorie sînt incluşi cei care au îndeplinit serviciul militar în perioada anilor 1941-1944 în armata română, persoane care s-au aflat la munci forţate în Germania, precum şi cei care au fost în prizonierat în lagărele de concentrare din Europa de Vest.
I.: Procesul presupune desecretizarea tuturor documentelor din perioada sovietică, aflate în arhiva SIS?
Gh.M.: Nu, există materiale documentare de arhivă ce conţin informaţii cu accesibilitate limitată, acestea fiind protejate de cadrul legal naţional. Spre exemplu, art. 13 al Legii nr. 245-XVI din 27.11.2008 cu privire la secretul de stat prevede că pentru informaţia privind persoanele care au colaborat confidenţial cu organele ce desfăşoară activităţi de informaţii, contrainformaţii şi operative de investigaţii se stabileşte un termen de secretizare nelimitat. Bineînţeles, documentele care conţin acest tip de informaţii nu vor fi desecretizate.
I.: De ce are nevoie SIS-ul pentru a deveni o instituţie puternică?
Gh.M. Serviciul de Informaţii şi Securitate realizează politica naţională în domeniul asigurării securităţii de stat. În acest sens, sînt extrem de importante eforturile de modernizare şi dezvoltare continuă a Serviciului. Transformarea într-un serviciu special modern cu principii de activitate conforme standardelor europene urmează a fi realizată prin implementarea unor politici de securitate competitive, îmbunătăţirea cadrului legal, susţinerea din partea puterii centrale, consolidarea relaţiilor de colaborare cu autorităţile de profil din R.Moldova, precum şi intensificarea cooperării cu partenerii străini.
Totodată, aflîndu-ne în secolul XXI, epocă ce a intrat în istorie prin implementarea tehnologilor informaţionale ultramoderne şi schimbări majore la nivel operaţional-tehnic, se impune ca SIS să devină o structură corespunzătoare rigorilor societăţii contemporane, dar, în acelaşi timp, cu un pas înaintea tuturor.
În altă ordine de idei, procesul de transformare a Serviciului presupune crearea unor mecanisme de colaborare cu societatea civilă. Este important ca societatea să înţeleagă scopul şi esenţa activităţii unui serviciu secret, să conştientizeze că prin activităţile desfăşurate se protejează interesele vitale ale statului şi cetăţeanului. Bineînţeles, cea mai mare provocare constituie educarea cetăţenilor într-un spirit participativ la asigurarea securităţii statului.
I.: Cu prilejul Zilei lucrătorilor din organele securităţii statului, marcată pe 9 septembrie, ce aţi dori colaboratorilor SIS?
Gh.M.: Adresez un mesaj de felicitare colegilor de profesie, care astăzi cu dăruire de sine servesc interesele naţionale supreme, şi tinerilor care vor îmbrăţişa profesia nobilă de apărător al Patriei. Totodată, exprim recunoştinţă faţă de toţi cei care au făcut faţă provocărilor timpului, manifestînd devotament patriotic şi au apărat cu fermitate şi bărbăţie suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a ţării. Îmi exprim convingerea că colectivul SIS-ului şi pe viitor îşi va onora cu succes datoria faţă de ţară şi popor.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
