"Flux", Ediţia de Vineri Nr.200938 din 22 mai 2009

Detectorul comportamentului simulat, în opinia angajaţilor Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova poate contribui activ la apărarea intereselor publice, asigurarea securităţii naţionale şi combaterea corupţiei şi a protecţionismului. În acest sens, potrivit reprezentanţilor SIS, Legea privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat, adoptată recent de Parlamentul de la Chişinău şi care în luna martie curent a intrat în vigoare, va avea un scop important pentru prevenirea corupţiei, ridicarea ţinutei etice a funcţionarilor, precum şi controlul asupra comportamentului acestora.

Detectorul comportamentului simulat funcţionează pentru mai multe instituţii ale Republicii Moldova, iar metoda testării la detectorul de minciuni este nonviolentă şi urmăreşte nu atât inculparea suspecţilor, cât restabilirea şi protejarea drepturilor lor. Astfel, adoptarea acestui document de Parlamentul Republicii Moldova reprezintă un instrument eficient de prevenire a corupţiei, de ridicare a ţinutei etice a funcţionarilor de stat, un mijloc de supraveghere şi control al activităţii acestora. De asemenea, legea respectivă permite evitarea unor conflicte de interese sau înlăturarea factorilor de risc.

Pe lângă SIS, detectorul de minciuni va fi utilizat obligatoriu la angajare la o serie de instituţii de stat din Republica Moldova, cum ar fi MAI, CCCEC şi Serviciul Vamal. Totodată, se supun testării şi persoanele la care se efectuează periodic sau selectiv controlul activităţii de serviciu. Este specificat faptul că tipurile de testare cu detectorul comportamentului simulat sunt obligatorii şi benevole, iar refuzul aplicării nu va constitui singurul temei pentru neangajare în serviciu în instituţiile menţionate.

Aplicarea detectorului de minciuni reprezintă o situaţie obişnuită într-o societate democratică. În prezent, în majoritatea statelor lumii, poligraful este utilizat în mod obligatoriu în cazul primirii sau confirmării accesului la informaţiile care constituie secret de stat, în cadrul activităţii operative de investigaţii sau anchetelor penale şi în cadrul prevenirii contravenţiilor în cadrul relaţiilor de muncă la angajare în structurile de stat. La moment, acest sistem este aplicat pe larg în peste 60 de state ale lumii, printre care SUA, UE, Canada, Israel, Japonia, România, Ţările Baltice, Federaţia Rusă, Ucraina etc.

Detectorul de minciuni constituie o metodă bună de testare a loialităţii angajaţilor SIS
    
Poligraful, aşa cum i se mai spune în limbajul profesional, are aspectul unei cutii de metal de mărime medie. Conform experţilor, tehnica poligraf este o metodă ştiinţifică de investigare a sincerităţii persoanelor şi se poate utiliza în toate cazurile în care se bănuieşte existenţa aşa-numitului „comportament simulat”. Utilitatea acestei invenţii nu a putut fi trecută cu vederea de către serviciile speciale din lume. Astfel, experienţa poligrafului pentru serviciile speciale datează de mai multe decenii. Pentru SIS, detectorul de minciuni nu este deloc o noutate, această metodă fiind aplicată în cadrul activităţilor sale operative de investigaţii. Mai bine de trei ani, testarea la poligraf este aplicată la verificarea candidaţilor de încadrare în SIS. Detectorul de minciuni este capabil să soluţioneze problema evaluării personalului unui serviciu special, constituind o metodă reală de testare a loialităţii angajaţilor Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Dezvoltarea sistemului poligraf se explică prin preocuparea dintotdeauna a întregii omeniri de a afla adevărul. Primul care a formulat baza concepţiei moderne asupra emoţiilor a fost cercetătorul William James, în anul 1885. În legătură cu înfăptuirea actului de justiţie, a fost construit un model primitiv de poligraf de către Cesaro Lombroso în anul 1895, acest aparat fiind numit Hidrosfigmograf. Ulterior, specialiştii psihologi au studiat şi experimentat, pe de o parte, reacţiile organismului uman în situaţia în care subiectul spune minciuni, iar pe de altă parte, instrumentele care captează aceste reacţii psihofiziologice (mărimea tensiunii sangvine, creşterea consumului de oxigen, dilatarea bronhiilor etc.), toate controlate de sistemul nervos vegetativ. În 1920, John Larson a realizat primul poligraf portabil, lucrând cu acesta pentru poliţia din oraşul Bercley, SUA. Deja peste 5 ani după această realizare, cercetătorul Keller, având ca punct de reper lucrările lui Larson, pune bazele poligrafului modern.

Victor TĂNASE