Fraudele şi schemele de escrocherii financiare pe internet au devenit, în ultimii ani, câmpul de acţiune a crimei organizate şi chiar a mai multor organizaţii teroriste. Scopul infractorilor „internauţi”, în majoritatea cazurilor, este de a obţine în mod fraudulos de la diferiţi agenţi economici, businessmeni, instituţii comerciale şi chiar cetăţeni simpli sume enorme de bani, care, ulterior, sunt folosite în scopuri murdare, în special în traficul de armament.

Deseori, victimele infractorilor, fiind ispitite de promisiunile şi ofertele înşelătoare expediate pe e-mailuri de către criminali, sunt gata să investească în diferite scheme dubioase, să transfere sume băneşti pe conturi bancare străine sau, fiind ademeniţi că în urma aşa-ziselor tranzacţii vor primi profituri imense, creează un nou cont bancar.

De obicei, respectivii infractori, care activează într-o reţea bine organizată la nivel internaţional, se prezintă drept reprezentanţi ai diferitor instituţii serioase, organizaţii comerciale internaţionale şi chiar asociaţii filantropice. Iniţial, aceştia expediază câte un mesaj pe adresa electronică, în care propun investiţii într-un domeniu oarecare, prezintă diferite oferte şi servicii care ar putea fi obţinute doar în urma unor plasări de fonduri sau donaţii de bani. De asemenea, persoanei abordate, spre exemplu, i se solicită să plătească în avans o sumă de bani, iar în schimbul acestor solicitări, victimele primesc mai multe promisiuni că vor obţine dobânzi financiare sau diferite premii în obiecte. Într-un final, victimele care se las ispitite şi efectuează aşa-zisa tranzacţie nu mai văd şi nu obţin niciodată ofertele sau bunurile promise de infractor. Astfel, victima rămâne înşelată, păgubită, iar în cazuri mai serioase riscă chiar să fie învinuită de complicitate în respectivele scheme frauduloase.

Potrivit experţilor IT şi specialiştilor din domeniul combaterii fraudelor electronice, de cele mai multe ori, potenţialei victime i se solicită pentru serviciile promise mai multe taxe de procesare, taxe poştale sau onorarii pentru realizarea unor acte necesare „tranzacţiei”. Victima plăteşte aceste taxe şi, într-un final, nu obţine nimic. Un exemplu relevant pot fi fraudele prin intermediul scrisorilor electronice venite pe e-mailuri din diferite state, în special din ţările asiatice şi din Africa, prin care persoanei i se promite procente importante, în schimbul ajutorului dat pentru a transfera sume foarte mari de bani dintr-o ţară străină în alta. De asemenea, o altă schemă vestită de escrocherie o constituie cea când victima este convinsă că a câştigat un premiu important la loterie sau că participă la o tombolă, care, în realitate, nu există. Pentru ridicarea premiului, „câştigătorul” este anunţat că trebuie să transfere o sumă de bani pentru realizarea unor acte şi pentru procedura de transmitere a premiului. Ulterior, victima, fiind tentată de suma enormă câştigată, nu dă importanţă banilor transferaţi şi, în urma „înţelegerii”, se alege şi fără premiul virtual, şi fără suma transferată.

Agenţii economici, potenţiale victime ale fraudelor pe Internet

 Nici Republica Moldova nu constituie o excepţie pentru infractorii „internauţi”. Dimpotrivă, deseori, statele în care internetul este încă în proces de dezvoltare, iar utilizatorii săi sunt mai puţin informaţi despre „secretele” reţelei globale, reprezintă o adevărată oază de îmbogăţire pentru aceşti „traficanţi virtuali”.

În acest sens, recent, Serviciul de Informaţie şi Securitate al Republicii Moldova a depistat o grupare internaţională de escrocherie în proporţii mari prin intermediul internetului.

SIS a identificat existenţa unui mecanism dubios de atragere a cetăţenilor Republicii Moldova în scheme de escrocherii financiare cu manipularea pseudoconturilor bancare deschise în instituţii financiare din Malaysia.

Potrivit SIS, în rezultatul acţiunilor operative de investigaţii a fost stabilită implicarea în aceste scheme frauduloase a unor cetăţeni ai Malaysiei şi ai unor ţări din Europa de Vest, care, prin inducerea în eroare şi înşelăciune, au încercat să obţină mijloace băneşti în sume ce variau de la 300 până la 3000 de euro.

Schema elaborată de aceşti infractori, printre care au fost stabiliţi şi cetăţeni moldoveni, angajaţi ai sectorului financiar-bancar, prevedea colectarea informaţiei şi dirijarea fluxurilor băneşti prin conturi prin care urmau să aibă loc transferurile băneşti.

În toate cazurile se invoca existenţa unor moşteniri sau conturi bancare îngheţate în valoare de la 12 până la 32 milioane de dolari, aparţinând, chipurile, unor cetăţeni din Republica Moldova şi care erau deschise în unele bănci ale Malaysiei. Cetăţenii ţării noastre erau informaţi de existenţa unei aşa-zise moşteniri în Malaysia prin intermediul unor scrisori expediate pe poştele electronice şi care, la prima vedere, par extrem de convingătoare şi reale. În majoritatea cazurilor, cetăţenii moldoveni au luat legătura cu „ofertanţii” din Malaysia, care au confirmat faptul remiterii scrisorii, propunându-le de a transfera anumite mijloace financiare într-o ţară a Uniunii Europene pentru deschiderea conturilor bancare personale temporare necesare pentru „transferarea moştenirii din Malaysia”.

Majoritatea persoanelor atrase în această schemă frauduloasă erau reprezentanţi ai administraţiei publice locale, agenţi economici autohtoni, în special persoane care au aplicat pentru obţinerea unor granturi internaţionale şi pentru o serie de proiecte finanţate de donatori externi. Totodată, s-a stabilit că „mesajele” au fost expediate de la acelaşi număr de telefon şi conţineau adrese şi date personale depline ale destinatarilor vizaţi.

Schemele de fraudare pe Internet, deseori, sunt organizate de persoane care au legături cu lumea teroristă.

Spre exemplu, recent, unul dintre cetăţenii moldoveni a primit o scrisoare pe adresa electronică în care era anunţat de cetăţeanul malaezian Mohamed Aslam Khan, care s-a prezentat drept directorul unei bănci importante din Malaysia, că ar putea deveni moştenitorul unui cont bancar în valoare de 32,5 milioane de dolari. Moldoveanului i s-a adus la cunoştinţă că numele lui coincide, chipurile, cu cel al adevăratului deţinător al contului bancar, dar care a decedat cu zece ani în urmă, motiv pentru care contul bancar ar fi fost îngheţat pe mai mult timp. Astfel, cetăţeanului moldovean i s-a solicitat, în schimbul a 20 la sută din suma totală, să creeze un nou cont bancar pe care să fie transferaţi toţi banii, iar de elaborarea documentelor necesare se vor ocupa cei din Malaysia. De asemenea, motivând importanţa acestei tranzacţii, cetăţeanul malaezian i-a cerut moldoveanului să păstreze în taină „înţelegerea” lor şi să nu divulge conţinutul scrisorii, că, altfel, există riscul ca afacerea să nu mai aibă loc.

De asemenea, SIS a mai menţionat că respectivele scheme ilicite de estorcare a finanţelor au fost organizate de persoane cu anumită tangenţă faţă de autorităţile teroriste internaţionale, iar, potrivit presei internaţionale, deseori, sumele de bani „câştigate” în urma acestor scheme sunt folosite pentru traficul ilicit de armament şi pentru procurarea diferitor muniţii care, ulterior, sunt distribuite capilor lumii teroriste în zonele unde au loc conflicte militare, în special pe continentul african, ţările arabe şi Asia.

În prezent, SIS, în comun cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, continuă investigaţiile pe marginea acestui caz.

Victor TĂNASE