Articol realizat de
Pavel Păduraru
În sfârşit, am fost şi eu la SIS. Spun asta, pentru că de când mă ştiu, există un cuvânt ce-mi trezeşte fiori de groază şi de ură, un cuvânt compus din trei consoane – simplu la prima vedere, dar înfiorător ca esenţă: KGB. Numai la auzul acestui cuvânt, tata îşi făcea înspăimântat cruce, mama plângea, iar eu amuţeam, tremurând de frică. „Ce slujbă satanică mai au şi aceşti oameni! Vorbesc blând, ah, cât de blând vorbesc ei cu tine, dar când te-au luat, nu te mai întorci sau ieşi bătrân şi stricat de minte…”, scria pe atunci tata. Când aveam şase ani, acest KGB mi l-a furat pe tata, l-a azvârlit în mormânt şi mi-a râs batjocoritor în faţă.
"TIMPUL", 10 septembrie 2010
Interviu realizat de
